Unii buni, ceilalti ne-buni! Concurenti sau coechipieri?

Traim intr-o societate in care cel mai adesea intalnim un asemenea comportament, si zicem ca este de asteptat atata timp cat suntem concurenti si nu coechipieri.

Cu ceva timp in urma am citit coperta unei carti pe care am citit-o descoperind parte din realitatea in care traim. Cartea  „Toti sunt normali pana ajungi sa ii cunosti” care merita sa o citesti.Daca inca nu ai citit aceasta carte merita sa o procuri si sa iti faci timp sa o citesti, te vei descoperi pe tine mai intai, iar apoi pe cei de langa tine. Toti sunt normali… te uiti in jur; intre vecini, intre colegi, in maxitaxi … toti oameni normali.

Cel mai grav e ca noi crestinii ne-am lasat sedusi de acest parfum „placut” si am devenit in biserici maai degraba concurenti decat coechipieri.

Eu nu zie ca e rau sa fim concurenti. Iisus intr-unaa din situatiile cand era pe pamant a spus: ” Nevoiti-va sa intrati!” Numai ca nici aici ca de fapt nici intr-un loc din Scriptura nu se incurajeaza  concurenta, ci Iisus doreste ca fiecare ini raport cu el insusi, nu cu ceilalti, sa intre pe poarta stramta. Mai degrab o alta traducere mai aproape de ceea ce vrea sa ne vorbeasca Iisus este „straduiti-va” deoarece aceasta ne duce  la o privire personala si nu de grup, de concurenta.

Ba mai mult Iisus in incercarea de a stinge conflictul concurential intre ucenici a i-a chemat la slujirea pe care o avem unul pentru altul.

O atitudine concurentiala ne face sa privim pe unuii „buni” iar pe altii „ne-buni” sau mai putin buni. Am aflat nu demult, de cand ma stiu, ca Dumnezeu cand se uita la noi vede doua feluri de oameni: unii buni, adica noi si altii ne-buni, adica ei…

Saptammana trecuta am aflat ca, citez: „sa nu ne multumim ca suntem intr-o bisrica buna, si chiar e buna” spusa de unul dintre vorbitorii nostri. De fapt, daca sunt realist, eu intotdeauna am crezut ca fregventez cea mai buna biserica dintre toate si ca noi vom fi primii care vom fi chemati in rai. Dar sa  nu traim si sa murim doar cu acest slogan si sa fim uitati de El, Dumnezeu cand va fi sa vie.

Competitia aduce mandrie pe cand coechipierii sunt uniti pentru aceeasi cauza.

Din cate cunosc in Sriptura „cei buni” sunt de fapt vazuti rau in ochii lui Dumnezeu iar oamenii „ne-buni” sunt oamenii privilegiati de Dumnezeu. Ce ati uitat? Moise printul puternic? Avraam mincinosul si cred ca nu zic lucru mare fatarnicul, smecherul? Samson iubaretul? David  ucigasul si …? sau Ezechia laudarosul? si inca pe cati as putea sa enumer aici… Toti sunt in Scriptura, toti sunt oameni deosebiti pentru Domnul. Va las pe voi sa dati exemple de oameni „buni” care au ajuns (explicit) in iad.

Hai sa fim realisti, sa nu acoperim strigatul interior si sa recunoastem ca avem atitudini concurentiale in biserici si mai putin de co-echipieri. Putem incepe sa ne dorim lipsiti dde concurenta si doritori sa fimm alaturi dde cei pentruu care a murit Cristos.

One thought on “Unii buni, ceilalti ne-buni! Concurenti sau coechipieri?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s