Tipuri de farisei

Talmudul descrie sapte tipuri de farisei:

  • Fariseul Sihem (umar) care isi purta obligatiile religioase (adica poruncile) pe umar astfel ca toata lumea sa le poata vedea.
  • Fariseul ‘asteapta o clipa’ care gasea intotdeuna o scuza pentru a amana o fapta buna.
  • Fariseul ‘julit’ care isi inchidea ochii ca sa nu vada femei si se lovea de ziduri, julindu-se
  • Fariseul ‘cocosat’ care umbla garbov, intr-o umilinta falsa
  • Fariseul ‘ care socoteste mereu’ isi calcula tot timpul faptele bune si veniturile pentru zeciuiala
  • Fariseul ‘temator’ tremura totdeauna de frica maniei lui Dumnezeu
  • Fariseul ‘ care Il iubea pe Dumnezeu’ era o copie a lui Avraam, care traia o viata de credinta si milostenie.

Fariseii au recunoscut deschis ca cei mai multi dintre ei sunt ipocriti si au condamnat aceasta. Numai ca noi nu suntem departe de felul lor. Doar ca nu vrem nici macar sa recunoastem. Iar aceasta este o ipocrizie, si mai mare poate.

Reclame

Religia – intre piosenie adevarata si spectacole grandioase

O sa redau un fragment din cartea ”Fariseii vechi si noi “ de Tom Hovestol:

“Reclama circului Ringling Brothers, Barnum and Bailey afirma ca ei ofera ‘Cel mai mare show de pe pamant’. Spectacolele lor sunt pline de actiune care sfideaza moartea, spectacole de frumusete si carnavaluri magnifice, distractii zgomotoasa si talente extraordinare. Cu toate acestea faptul ca acest circ merita calificativul ‘Cel mai bun show” este extreme de indoielnic.  In schimb.se pot aduce multe argumente in favoarea afirmatiei ca religiei i s-ar potrivi mult mai bine titlul de Çel mai mare show’ . Religia are cu mult mai multi fani, care platesc mult mai multi bani si care sunt mult mai seriosi decat ar putea spera vreodata promotorii circului. Nici o competitie de atletism, nici un spectacol de amuzament, nici o intrunire politica nu se compara cu spectacolul pe care il prezinta in mod regulat religia.

Showul religios este practicat tot timpul, in fiecare zi, in orice parte a globului. Marile productii au loc vinerea printre musulmani, sambata printre evrei si duminica printre crestini.

Fiintele umane sunt inevitabil religioase. Noi avem un simt al spirituaului adanc inradacinat, o tanjire dupa supranatural si o dorinta adanca de comunicare cu divinitatea. Credinta si faptele religioase se intalnesc in toate culturile. Chiar si in lumea noastra moderna, fara Dumnezeu, oamenii se simt obligati sa –si arate dedicarea fata de Dumnezeu prin acte de pietate religioasa.

Totusi din nefericire, pietatea poate sa degenereze usor intr-un spectacol public.

Cele mai multe religii prescriu comportamente asemanatoare prin care o persoana sa-si demonstreze credinta. Acestea include de obicei darnicia, rugaciunea si unele forme de autorenuntare, adesea postul. Probabil acestea trei sunt elemente comune in lumea religioasa deoarece ele acopera cele trei directii a adevaratei pietati: in exterior, dragostea fata de oameni, in special fata de cei aflati in nevoi; pe vertical, in rugaciune catre Dumnezeu; si in interior, anumite forme ale lepadarii de sine, care sa stimuleze, dar si sa dovedeasca, dedicarea cuiva. Astfel de actiuni ale pietatii sunt bune, dar deoarece pot fi observate, ele pot deveni si spectacole publice, care sa falsifice adevarata spiritualitate.

In farisei putem vedea pietatea adevarata si falsa in actiune.”       Oare aceasta o putem gsi si in bisericile noastre?