din nou bunatate…

Imi place sa ma gandesc la bunatate, un cuvant care strabate toata Scriptura. Cei drept Scriptura asociaza acest cuvant, atitudine, actiune… de Dumnezeu.

„Bunatatea este dorinta sincera pentru fericirea celorlalti… Bunatatea este o dispozitie launtrica, creata de Duhul Sfant, dispozitie care ne face sa fim simtitori fata de nevoile altora, fie ele fizice, emotionale sau spirituale.” Jerry Bridges

Bunatatea este opusul rautatii, deci oro esti bun ori esti rau. Te porti ori cu bunatate ori cu rautate.

Rautatea te provoaca la atitudini ofensatoare fata de Dumnezeu si fata de semeni, insa, bunatatea te provoaca la pocainta. Cand ai fost provocat la pocainta ultima oara.

Cand sciam aceste cuvinte mi-am adus aminte, pe cand eram in Spania am fost la conferintele tinute de Iosif Ton in Madrid, si in prima sa seara a provocat audineta la pocainta. Ce m-a surprins a fost ca dupa acel moment, cineva care m-a vazut in picioare pocaindu-ma a avut o atitudine ciudata, zic eu, spunand ceva de genul ca eu m-am pocait iar. La care am raspuns cu certitudine „da”, si imi place sa cred ca adevaratii crestini sunt cei care atunci cand stau in prezenta Cuvantului lui Dumnezeu nu au alta atitudine decat de pocainta.

Bunatatea lui Dumnezeu te indeamna la pocainta, iar crestinii, sau unii crestini nu se pocaiesc,deoarece nu simt bunatatea Lui.

Ce domina atitudinile tale bunatatea sau rautatea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s