…Izbaveste-ma de cel Rau…

… Si nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău ” (Matei 6:13)

Când Domnul Isus ne-a învăţat să ne rugăm: „…şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău … „, El ne-a învăţat să ne rugăm pentru: Protectia Lui. Protejarea de ce anume? „De cel rău”.

Satan deţine oare vreo putere? Uită-te în urmă. Te-a avut în mână cu ceva? Planul lui este acelaşi: ” … să fure, să junghie şi să prăpădească … ” (Ioan 10:10).

Satan ar da orice ca tu să nu auzi niciodată aceste cuvinte: ” … Cel ce este în voi, este mai mare decât cel ce este în lume” (1 Ioan 4:4).

În secolul întâi, Dumnezeu a spus bisericii din Smirna: „Nu te teme nicidecum de ce ai să suferi. Iată că diavolul are să arunce în temnită pe unii din voi, ca să vă încerce. Şi veti avea un necaz de zece zile. Fii credincios până la moarte şi-ţi voi da cununa vieţii” (Apocalipsa ‘210).

Să remarcăm faptul că Dumnezeu le spune cât va dura atacul (” … zece zile … „), motivul atacului (” … ca să vă încerce … „), precum şi rezultatul atacului („.cununa vieţii .. .”). De fiecare dată când Satan încearcă să marcheze – noi câştigăm

Când satan ne trânteşte la pământ, Dumnezeu ne ridică. David, care a experimentat mai multe alunecări decât ar fi avut dreptul, scrie: „Domnul întăreşte paşii omului când Îi place calea lui; dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână” (Psalmul 37:23-24).

Rugăciunea Tatăl nostru ne învaţă să ne rugăm pentru protecţia Lui deoarece calea vieţii este prea înşelătoare pentru a umbla singuri pe ea. Aşa că haideţi să ne punem mâinile noastre mici în mâna tare a lui Dumnezeu şi să spunem:

„Tată, fereşte-ne de cel rău … „.

Reclame

Iarta-ne…

si ne iarta noua greselile noastre precum si noi iertam gresitilor nostri…” (Matei 6:12)

Nu pot uita, cand eram in Madrid am vizitat o biserica … romana si tocmai preotul rostea rugaciunea „Tatal nostru”. Nimic nou, dar cand a ajuns la aceasta parte a strigat tare.. „ … si ne iarta noua pacatele noastre …” apoi a rostit soptit urmatorul vers… „..precum iertam si noi gresitilor nostri…” Asta m-a provocat… de ce cand este vorba ca Dumnzeu sa ierte sa strigi tare si cand trebuie sa iertam noi sa o cerem soptit.

Care e masura cu care ierti pe cei care ti-au gresit? De cate ori renunti la tine si ierti pe cei care te-au ranit?

De data aceasta avem de-a face cu o parte riscantă a rugăciunii Tatăl nostru. Ea ne răpeşte dreptul de răzbunare, de a ascunde resentimente sau chiar de a vorbi cu alţii despre o situaţie anume. Domnul ne atrage atenţia asupra: Iertării Sale. Ai fost neglijat? Trădat? Inţeles greşit? Eşti o persoană care dăruieşte, dar care nu primeşte niciodată înapoi?

Isus a spus: ” … nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire … ” (Matei 18:7). Unde trebuie să mergi? La cruce. Hristos Şi-a iertat vrăşmaşii, deşi avea puterea să-i distrugă.

Gândeşte-te, dacă Dumnezeu ar fi:

  1. la fel de selectiv în administrarea iertării ca tine
  2. ar fi stat deoparte ca tu să suferi
  3. ar fi iertat, dar ar fi refuzat să-ţi dea o altă şansă
  4. S-ar fi hotărât să Se distanţeze de tine şi să te evite
  5. ar fi refuzat să te ajute când ai fi dat de necaz, spunându-ţi: „eşti exact persoana căruia trebuia să i se întâmple asta”, ai putea să trăieşti cu asta? Nu?

Atunci extinde şi asupra altora aceeaşi iertare pe care ţi-a dat-o Dumnezeu. Când te rogi: ” … şi ne iartă nouă greşelile noastre precum iertăm şi noi greşiţilor noştri … „ de fapt ceri o schimbare a inimii!

Neemia scrie: ” … Tu eşti un Dumnezeu gata să ierti .. „ (Neemia 9: 17). Nu te bucuri că El nu a scris: „Eşti un Dumnezeu gata să ne judeci”? Nu, iertarea reprezintă o atitudine fixă a lui Dumnezeu îndreptată spre noi.

Iertarea a existat înainte ca păcatul să fie comis. Extraordinari Asta ne despovărează şi ne eliberează. Amărăciunea poate exista doar în amintirea noastră. Singura putere pe care o poate avea este puterea pe care i-o dăm.

Aminteşte-ţi de acest lucru data viitoare când te rogi rugăciunea Tatăl nostru.

„…painea nostră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi…”

, …painea nostră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi…” (Matei 6:10)

Există două motive pentru care să ne rugăm „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”, iar acestea au de-a face cu: Ceea ce ne oferă El.

Primul: în timp ce noi avem atâta mâncare încât rugăciunea noastră este „Doamne, ajută-mă să slăbesc”, mulţimi de oameni se culcă înfometaţi. Aceştia spun această rugăciune pentru că fără un răspuns ei nu vor supravieţui. Iar noi nu avem curajul să le întoarcem spatele pentru că: „Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte, Domnul îl păzeşte … El este fericit pe pământ şi nu­ laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui” (Psalmul 41: 1-2)

Al doilea: Domnul Isus a spus: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4:4). Observaţi această expresie: ” … orice cuvânt…”. O parte din hrana cu care ne hrăneşte El este placută, dar o altă parte se obţine cu durere. Şi avem nevoie de amândouă. „Creştinii de înghetati” aleg versetele care îi fac să se simtă bine. In consecinţă, ei nu îşi dezvoltă acel muşchi spiritual de care este nevoie pentru a rămâne tari în ziua necazului.

Promisiunea lui Dumnezeu pentru tine este că „Orice armă făurită împotriva ta va fi fără putere … ” (Isaia 54:17) Nu te mai ruga ca acele arme să nu se mai făurească. Nu va fi aşa!

Hrăneşte-te cu hrana adevărată şi ele vor fi fără pu­tere. Este uşor să-ţi dai seama când te hrăneşti greşit. Oamenii te calcă pe nervi, treci de la o stare la alta, deseori te cuprinde teama. Dacă acest portret îţi apartine, este timpul să te rogi:

„Doamne, sunt emoţionat, Te rog să-mi dai pâinea cea de toate zilele. Doamne, am devenit irascibil, Te rog să-mi dai pâinea cea de toate zilele”.

Adevărul este că fără această pâine zilnică nu voi supravieţui!

„…vie Imparatia Ta …”

„…vie Imparatia Ta …”. (Matei 6:10)

In împărăţia sinelui, tu eşti cel care domneşte. Apropo, cum merg lucrule in împărăţia ta? Nu prea bine? Este aşa pentru că la conducere nu se află persoana potrivită!

In Impărăţia lui Dumnezeu, Hristos este Cel care domneşte. Cuvântul Său rezolvă toate problemele. Nu există „da, dar”. Când Domnul Isus ne-a învăţat să ne rugăm „vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta … „, El ne-a învăţat: Despre prioritătile Lui.

Calea cea mai rapidă spre succesul în orice meserie este să descoperi ce doreşte şeful şi să faci acel lucru excelent de bine. Şefii îi remarcă pe astfel de oameni. Domnul Isus a spus: „Căutaţi mai înţâi Împărăţia lui Dumnezeu [agenda Lui, priorităţile Lui] … ” (Matei 6:33).

Regulile sunt diferite în Impărăţia lui Dumnezeu:

1) drumul în sus este de fapt în jos. „Smeriţi-vă … pentru ca la vremea Lui El să vă înalţe (1 Petru 5:6). Remarcă această expresie: „Ia vremea Lui”. In calendarul lui Dumnezeu, binecuvântarea ta este deja planificată. Trebuie doar să stai cu capul plecat;

2) iertându-i pe alţii, te eliberezi. În momentul iertării, toată energia pierdută în auto-compătimire şi resentimente este revendicată şi redirecţionată – şi aşa îţi recapeti pacea. Ce afacere.

În Împărăţia lui Dumnezeu, facem toate lucrurile în felul Lui.

„…sfinteasca-Se Numele Tău … ”

„sfinteasca-Se Numele Tău … „ (Matei 6:9)

Dacă vei fi vreodată invitat la o reuniune mai speciala fie ea si de familie, nu te duce în blue-jeans şi cu un tricou spălăcit pe tine. Poate chiar nu vei fi lăsat să intri.

Când Domnul Isus ne-a spus să ne rugăm: ” … sfinţească-Se Numele Tău”, El ne-a învăţat de fapt ca există o singură cale de a intra în prezenţa lui Dumnezeu. Şi aceasta nu se face printr-o listă cu cumpărăturile pe care le vrei. Dacă singura ocazie când te vizitează cineva este când are nevoie de ceva, în curând nu-i vei mai deschide uşa.

David ne spune cum să ne apropiem de Dumnezeu:

„Să ştiţi că Domnul este Dumnezeu! EI ne-a făcut, ai Lui suntem: noi suntem poporul Lui şi turma păşunei Lui. Intraţi cu laude pe portile Lui, intraţi cu cântări în curtile Lui! Lăudaţi-L şi binecuvân­taţi-I Numele” (Psalmul 100:3-4).

Mi-a placut exemplul pe care, pe cand eram la studii in Oradea, l-a folosit pastorul Iosif Ton, pe cand eram la studii in Oradea, atunci cand venim in prezenta Lui sa fim mai entuziasti decat suporterii celei mai tari echipe de fotbal. Daca ne imaginam cum intra ei pe stdion inaitea meciului strigand si plini de bucurie chiar daca nu stiu cum se va finaliza meciul. Si noi trebuie sa intram pe porti la inchinare, in partasie cu Mantuitorul plini de bucurie si stigand de bucurie (Psalmul 100)

Trebuie să intrăm pe portile Lui cu laude pentru toate câte le-a făcut. Apoi păşeşte în curtea Lui cu cântări de laudă pentru Cine este EI: „Mântuitorul meu, salvatorul meu, apărătorul meu, purtătorul meu de grijă, sursa tăriei mele, Cel care-mi croieşte drum, centrul bucuriei mele, Cel care îmi iubeşte sufletul, autorul credinţei mele”.

Poate vei spune: „Dar eu nu sunt un om sentimental”. Fii serios, nu ai nici o problemă când e să te exprimi dacă echipa ta a câştigat. Fie că eşti o persoană care se închină dimineaţa, fie seara, Biblia spune: „De la răsăritul soarelui până la apusul lui, fie Numele Domnului lăudat” (Ps. 113:3).

Calea prin care poţi intra, te poţi bucura şi poţi trăi în prezenţa lui Dumnezeu este lăudându-L.

Mediteaza si la cuvintele Apostolului Pavel din Efeseni 5:19,20 care zice ce tre sa vorbim intre noi…

„Tatăl nostru care eşti in ceruri … „

Tatăl nostru care eşti in ceruri … „ (Matei 6:9)

Când ne rugăm lui Dumnezeu din ceruri, noi recunoaştem: Pozitia Lui. Daniel a spus: ” … Cel Prea Înalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor … ” (Daniel 4:17). Acesta este răspunsul lui Dumnezeu la titlurile înspăimântătoare din ziare şi la inimile pline de teamă.

La o emisiune TV de noapte, un comediant făcea odată următoarea remarcă usturătoare: „Tsunami-uri, cutremure, uragane, tornade, inundaţii, iar acum gripa aviară. Poate că acum nu e cel mai bun moment să încercăm să-L scoatem pe Dumnezeu din Jurământul de supunere”.

Dacă Dumnezeu nu este în control, cine este? – Preşedintele? Primul Ministru? Oameni de treabă şi fără îndoială bine intenţionaţi, dar nu suficient de buni, dacă ne place ideea unui somn liniştit noaptea în pat. Psalmistul spunea: „Ajutorul îmi vine de la Domnul .. ” (Psalmul 121:2).

Gândeşte-te: dacă El este Domn peste orice împrejurare şi dacă El a promis să ne ajute când Îl chemăm, de ce mai trebuie să ne îngrijorăm? Poate vei spune: „Dar cu terorismul cum rămâne? Dar cu Orientul mijlociu?” Nici o problemă. Dumnezeu avea totul pe harta Lui înainte ca să se tragă primul foc.

Dumnezeu mişcă oameni şi popoare cum as muta nişte pioni pe tabla de şah.

Uită-te la Israelul de astăzi. Cu 3000 de ani în urmă, Dumnezeu a promis: „Voi aduce înapoi pe prinşii de război ai poporului Meu Israel; ei vor zidi iarăşi cetăţile pustiite şi le vor locui … şi nu vor mai fi smulşi din ţara pe care le-am dat-­o, zice Domnul, Dumnezeul tău!” (Amos 9: 14-15).

Incă mai crezi că nu Dumnezeu conduce totul? El este Dumnezeu şi El este responsabil.

Şi mai trebuie să ştii ceva: „In Numele lui Isus, să se plece orice genunchi … şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul” (Filipeni 2:10-11).

Rugăciunea „Tatăl Nostru”(2)

„Tatal nostru …” (Matei 6:9)

Domnul Isus i-a învăţat pe ucenici cum să se roage: „Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: „Tatăl nos­tru … „. Nu pierde următorul lucru: relaţia pe care o ai cu cineva determină nivelul de confort şi de încredere cu care te apropii de el/ea.

Aşa că Domnul Isus începe accentuând:Persoana. „Tatăl nostru … „.

Dacă ai avut parte de un tată absent care nu ţi-a fost niciodată alături, sau de un tată abuziv care te-a rănit, sau de un tată Indisponibil din perspectivă emoţională care nu ţi-a arătat niciodată prea multă dragoste sau acceptare, atunci ai nevoie de o nouă concepţie despre Dumnezeu; una conform Scripturii; altfel trecutul te va sabota.

Inainte să poţi avea încredere în cineva, trebuie să fii sigur că îi pasă într-adevăr de tine. Odată ce se întâmplă asta, te vei putea deschide. Doar atunci domeniile în care te simţi rănit se vor vindeca.

„Tatăl nostru … ” reprezintă o adresă pe plicul nostru! Trebuie să înţelegi cu Cine vorbeşti şi relaţia pe care o ai cu El. Te apropii de Dumnezeu pe baza a ceea ce eşti tu pentru El şi a ceea ce este El pentru tine.

Tatăl tău din ceruri este un Dumnezeu care face un legământ cu tine şi care îl respectă. În vre­murile Bibliei, când doi oameni făceau un legământ, nu însemna doar „poţi să mă suni câteo­dată”, fără nici o obligaţie. Nu, ci îl pecetluiau cu sânge, care însemna „îmi voi da viaţa pentru tine, dacă este nevoie”.

De fapt, poţi să-L numeşti pe Dumnezeu „Tată” fără a fi învinuit de lipsă de respect: „Şi voi n-aţi primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava! adică: „Tată!” Insuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu” (Rom. 8: 15-16).

Pentru ca rugăciunea Tatăl nostru să fie efi­cientă, trebuie să recunoaştem şi să ne bucurăm de ceea ce este El pentru noi – „Tatăl nostru … „.