ingăduintă

Iata un comentariu pe care l-am citit astazi de dimineata:

“O sora mi-a ocupat locul din biserică… este foarte drăgută … o buna prietena, de fapt. Ma pot aseza oriunde… nu e mare lucru. Locul meu este chiar pe dreapta cum intri in biserică. Pot sa-mi sprijin bratul pe bancă.Este un loc bun, dar nu as vrea sa fac scandal doar pentru un scaun, eu nu port pica niciodata.

De fapt acum trei luni mi l-a luat si chiar nu stiu de ce, nu i-am facut nimic niciodata… nu i-am luat niciodata locul.Probabil va trebui sa vin cu o ora mai devreme ca sa imi ocup locul. Mi la luat pentruca este unul din cele mai bune locuri din cladire. Nu ar fi trebuit sa mi-l ia … iar eu nu o sa vin cu doua ore mai devreme sa iau ceea ce imi apartine de drept!

Asa incep marile nedreptati sociale: oameni abuzivi care fura locul altcuiva! Asa se seamana semintele revoltei. Atatea lucruri poti pierde! Cand se vor termina toate astea? De fapt nu se ridica cineva pentru a fi luat in socoteala, nici un loc nu este sigur. Oamenii se vor aseza unde vor si pe urma imi vor lua si locul de parcare. Ordinea in lume nu va mai esista!”

Zilele trecute am auzit o paveste reala ca cea relatata si cat de repede trecem la atacuri, mai intai inofensive ca apoi sa scoatem tot arsenalul din dotare, numai ca nu cumva cineva sa ne scoata din rutina in care ne-am obisnuit…

Apostolul Pavel scrie:

“Ingaduiti-vă unii pe altii, si, dacă unul are pricine să se plângă de altul, iertati-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-vă si voi. Dar mai presus de toate acestea, imbrăcati-vă cu dragostea care este legatura desavârsirii.”

Poate ai ajuns si tu in aceasta stare? sau poate esti pe aproape?

INGĂDUINTĂ!